La rubrica “Eeveniment” a ziarului galatean “Viata libera”, este relatat in detaliu un accident rutier care, potrivit autorului articolului, face parte dintr-o adevarata “serie” de astfel de intamplari. O trecere de pietoni prost amplasata pe faleza Dunarii (una dintre soselele cele mai libere si mai putin deteriorate din oras), un adolescent la volanul unei maisini puternice, un batran cu simulator cardiac pe trecerea de pietoni fatidica. Detaliile le gasiti aici. ”Viata Libera” 19.04.08

Galatenii respira un aer “bolnav”

Aproape 50.000 de gălăţeni au căzut victime ale diverselor boli asociate poluării aerului în 2007.  Peste jumătate dintre aceştia sunt copii. Astm, rinită, adenoidă, emfizem, bronşită sunt numai câteva boli provocate de aerul îmbâcsit cu oxizi de azot, dioxid de sulf, dioxid de carbon sau pulberi.

Astfel incepe articolul despre consecintele a cateva zeci de ani de poluare 24/24  7/7 a orasului Galati. Daca inainte de cumpararea colosului industrial, galatenii aveau cel putin consolarea ca un procentaj important al populatiei orasului isi castiga painea de pe urma prelucrarii cocsului si a fabricarii otelului, astazi au ramas in SIDEX in jur de 10% dintre fostii angajati ai Combinatului Siderurgic. Cu toate acestea, furnalele Combinatului produc inca o cantitate inacceptabila de noxe, lucru vizibil cu ochiul liber chiar de la intrarea in oras. Pentru mai multe detalii tehnice, ecologice, critice etc… va trimit aici  ”Viata Libera” 22.04.08

Apa otravita in comuna galateana Schela

Cu drumuri proaspat asfaltate, dar fara sistem de canalizare, aprovizionandu-se dintr-un “paraias” care curge in vecinatatea WC-urilor si a gunoaielor, pentru locuitorii comunei Schela apa potabila devine un privilegiu.

Analizele făcute la apa freatică de la Schela şi Negrea au relevat faptul că până la adâncimea de 20 de metri apa este puternic poluată cu hidrocarburi, nitraţi şi alte bazaconii chimice. “Apa nu este bună de băut! Din acest motiv, a devenit o prioritate realizarea unei reţele de apă potabilă, având în vedere că reţeaua veche, care e din 1972, acoperă doar o treime din localitate”, ne‑a declarat primarul Iacov Bărceanu. Cititi restul materialului aici  “Viata Libera” 28.04.08

Crima in Saptamana Patimilor

Un muncitor din Vaslui care lucra la construirea unui mall in Galati a fost ucis cu o lovitura de cutit in inima. Tanarul de 24 de ani a comis crima pentru ca se certase cu unul dintre muncitori si a decis sa il omoare pe primul dintre ei care ii iese in cale. El nici nu isi cunostea victima, pe Dan Cozma, de 34 de ani, pe care toata familia il astepta sa petreaca acasa Sfintele Pasti.

Subcomisarul Ştefan Gohoreanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Galaţi completează: “Autorul a fost reţinut pe bază de ordonanţă, urmând să fie cercetat pentru omor calificat”. Mai multe detalii, aici ”Viata Libera” 28.04.08

Ma gandeam intr-una din zilele astea ca as putea totusi sa abandonez. Imi calcam luni hainele sa plec cu intarziere la lucru, cand am primit un sms care ma trimitea la ziarul Compact. “Pentru blogul tau”. 106.000 de adolescente au facut avort in primele 9 luni ale anului 2007. Si inca un detaliu alarmant in cele mai putin de 100 de cuvinte scrise pe aceasta tema. 40% dintre adolescentele active sexual au intre 11 si 13 ani.

Ca sa fiu complet sincera cu voi, dupa fraza asta I ended up cu mana la cap si nu mai stiu ce sa scriu. Nu-mi vine in minte decat intrebarea: “Ce inseamna sa fii copil de 11 ani?”… ce intaltime are o fetita de 11 ani? E in clasa a 5-a, nu? Adica sunt doar …poate… cateva luni de cand nu mai spune “Doamna invatatoare”. Incerc sa imi amintesc cum eram eu la 11 ani. Nu reusesc mare lucru. Doar ca schimbasem scoala si aveam pentru prima data un sacou si o fusta albastre ca uniforma. Si ca prima mea nota din clasa a 5-a a fost un 8 la romana. Fiindca n-am stiut regulile de punere a virgulelor intr-un text.

Dar altul e scopul acestui blog. De data aceasta o sa ma refer la motivele care tin de sufletul omului pentru care un avort este o “rana permanenta”. Ma rezum la un citat, fara niciun fel de alt comentariu. Probabil ca multi veti judeca acest punct de vedere exagerat, dar trebuie sa recunoasteti ca este unul dintre ele.

Mentionez ca vorbele ii apartin Parintelui Cleopa, recunoscut pentru tonul dur al predicilor si sfaturilor sale. Urmatorul post va aduce cateva argumente culese din psihologie.

De ce avortul este considerat ucidere si este combatut cu atata tarie de Sfanta Biserica?

Femeile care isi avorteaza copiii, indiferent prin ce mijloace, se numesc ucigase de copii, iar nu mame, si primesc pedepse grele inca din viata aceasta. Iata ce spun si canoanele Sfintilor Parinti in legatura cu pacatul uciderii de prunci: “Despre femeile care pacatuiesc si-si omoara fatul in pantece, fortandu-se sa faca ucideri, sa se opreasca, dupa hotararea data mai inainte, ca sa se impartaseasca la iesirea din viata. Dar procedand cu iubire de oameni, dupa cum am aflat, hotaram ca sa fie oprite vreme de zece ani dupa treptele canonisirilor hotarate” (Ancira, 21). “Femeile care dau buruieni otravitoare si pierzatoare, precum si cele ce primesc otravurile omoratoare de prunci, sa se supuna canonului de 20 de ani al ucigasului” (VI Ecumenic, 91; Sfantul Vasile cel Mare, 56). “Femeia care bea ierburi ca sa-si piarda rodul trupului si sa nu nasca coconi, aceea sa aiba pocanie cinci ani matanii cate trei sute pe zi. Iar de va face si barbatul asa, mai rau este. Nici Biserica sa nu-i primeasca prescura lui, nici prinosul lui de nu se va pocai” (Pravila Bisericeasca, Govora, 20). “Femeia de va zamisli si va bea ceva ca sa se lepede inceperea dintr-insa sa se pocaiasca opt ani si matanii 367 zilnic; iar de i se va intampla ei a muri sa nu se ingroape in cimitir” ( Ibidem, 115; indreptarea Legii cap. 364). “Femeia care a pierdut pruncul fara voie, un an se canoniseste” (Sfantul Ioan Postnicul, cap. 22). “Femeia care a nascut pe cale si nu a purtat grija de prunc, sa fie supusa vinovatiei ucigasului” (Sfantul Vasile, 33).

Desi as fi putut lasa impresia ca dupa primele ciocniri am abandonat, revin, asa cum am promis, cu informatii despre consecintele medicale ale avortului, imediat dupa chiuretaj/aspiratie etc sau in timp.

Asadar, complicatiile imediate pot fi:

• hemoragia uterina;
• perforatia uterina;
• leziunea cervicala;
• complicatiile cauzate de anestezie;
• embolismul (=obturarea unui vas sangvin);
• nasterea unui fat viu (ironic, nu?).

Tot in categoria complicatiilor “la cald” intra si infectia. Stim cu totii ca o operatie prost curatata poate sa determine infectarea zonei, ceea ce se poate finaliza cu septicemie. Aceasta din urma provoaca o moarte rapida si … stupida (ce cliseu!).

 Daca femeia trece cu bine peste avort si nu i se intampla nimic dintre cele de mai sus, nu trebuie cu necesitate sa considere ca a “scapat”. Dintre complicatiile tardive ale avortului, iata cateva:

• anomalii menstruale;
• infertilitate;
• avortul spontan (pentru urmatoarele sarcini, dorite sau nedorite);
• imunizare Rh (Dacă o hematie de la un făt cu rh pozitiv trece în sângele cu rh negativ al mamei, aceasta va reacţiona la antigenul D din sângele copilului şi va produce anticorpi. Acest lucru se cheamă ‘izoimunizare rh’. La prima sarcină, această imunizare nu prezintă probleme, dar poate avea consecinţe grave pentru următoarele sarcini. Cel mai frecvent, celulele de sânge ale fătului trec în sângele mamei la naştere. Se poate întâmpla totuşi în alte momente, de exemplu în timpul unui avort provocat sau al unui avort spontan – informatii luate de aici);
• efecte psihice;
• mortalitate. In general, o complicatie poate sa apara in primele 10 zile, generand o sangerare, iar atunci femeia trebuie sa se intoarca la ginecolog. De asemenea, depinde si de atitudinea fiecarui ginecolog: sunt ginecologi care dupa chiuretaj le dau reteta in mana (cu precizarea: “in caz ca apare ceva, urmezi aceasta reteta”) sau ginecologi care le cheama la control. Din nefericire insa, femeia cand se vede scapata de problema nu prea mai revine la control. Astfel trecem cu vederea foarte multe complicatii, nu le tratam corect si de aici apar altele mai grave. (sursa: http://www.topsanatate.ro/articol/avortul-si-consecintele-lui-26083.html)

De dimineata la seminar, Cristina imi intinde o hartie rulata ca un papirus… “Pentru blogul tau”, imi spune. O desfac cu multa atentie. Este jurnalul unui copil nenascut. Imi vine in minte brusc o scena de acum 3-4 luni in care citeam o carte care purta exact titlul opus: “Lettre à un enfant jamais né” (Scrisoare unui copil care nu s-a nascut niciodata). Era povestea celor cateva luni in care o mama se hotaraste sa nu mai fie mama. Nu fara traume, nu fara renuntari, nu fara cosmaruri.

 In “jurnalul” de o pagina pe care mi l-a dat Cristina, copila nenascuta isi urmareste singura evolutia. stie ca va fi blonda cu ochii albastri. Isi vede crescand mainile, picioarele si se mira de cat de mici ii sunt degetele. Se intreaba cum arata mama ei. Stie exact ziua in care parintii au aflat de existenta ei si si-ar dori sa o cheme Cati. Povestea se termina in josul paginii, intr-un 28 decembrie, cu fotografia unui fat si cu numai cateva cuvinte scrise cu “bold”: Astazi mama mea m-a ucis.

Desigur, o privire putin simplista si multa romantata a fenomenului. Desigur, ceva mai multa naivitate in reprezentarea asta. Desigur, o varianta voit socanta a lucrurilor, fortata poate intrucatva pana la limita realitatii. O intreb pe Cristina de unde are micul document si imi spune ca l-a primit la biserica de 8 martie. Ma incrunt pentru cateva secunde, apoi imi amintesc iarasi de lucrarea aceea la teoria discursului despre care va vorbeam in postul trecut. De ce ar lega preotul ceea ce numim indeobste “ziua internationala a femeii” de un aspect atat de dureros al feminitatii?

1. pentru ca e controversat

2. pentru ca e o chestiune profund si aproape exclusiv feminina.

Imi amintesc si acum ca unul dintre textele pe care le-am analizat in acea lucrare care mi-a intors – cred – definitiv fata catre problema avortului era un text scris prin anii ‘90 de doua neo-feministe – dupa ton – fervente din Statele Unite. Pentru prima data, am luat contact cu un argument profund feminist impotriva avortului.

Sa o lamurim. Dreptul femeii la avort a fost una dintre principalele revendicari ale curentului feminist. Sustinatoarele acestui curent se luptau pentru ca femeile sa aiba dreptul de a renunta la maternitate in favoarea carierei. La momentul acela (recte, anii ‘60), li se parea de neacceptat sa fie condamnate la a face si a creste copii. Credeau, pesemne, ca acesta este singurul motiv pentru care nu erau acceptate in carierele pana atunci  rezervate barbatilor. De aceea, in timp ce se straduiau sa obtina dreptul de a profesa ca avocat sau ca medic, in timp ce incercau sa se insereze in viata activa a societatii si sa se indeparteze cat mai mult de camin, li se parea firesc si in concordanta cu celelalte revendicari ale lor sa militeze pentru dreptul femeii de a nu avea copii sau de a recurge la un avort provocat, daca i se pare ca nu este un moment potrivit pentru a deveni mama.

Cele doua neo-feministe despre care va vorbeam, aduc, insa, in lumina, o viziune complet opusa celei de mai sus, desi la fel de mult in concordanta cu principiile feministe. Ele sustin ca avortul nu este decat o metoda de a-i salva pe barbati de consecintele relatiilor sexuale intamplatoare. Ele vad acest act al femeii ca pe o luare a intregii responsabilitati pe umerii sai si ca pe o eliberare a barbatului de participarea la deciziile importante din viata de cuplu. In plus, la argumentul suprem pentru avort – “femeia decide singura asupra corpului sau” – ele prezinta reversul medaliei: daca barbatul o obliga sa avorteze, amenintand-o ca nu o va ajuta cu sustinerea copilului, ca o va parasi etc., atunci cine decide cu adevarat?

Dincolo de argumentele, iata, teologice sau pur si simplu morale, ca sa nu mai vorbim de cele medicale (asupra carora voi reveni intr-un post viitor), sunt cateva chestiuni de ordin pragmatic ce trebuie sa nu fie trecute cu vederea atunci cand luam o astfel de decizie. De fapt, pana la urma, cine decide?

In loc sa ne dirijam eforturile catre o schimbare a raporturilor sociale intre sexe, si aici intra si relatiile sexuale, suntem incurajate sa acceptam “trucuri tehnologice” rapide. Relatiile barbat-femeie si punerea lor in context raman neschimbate; nu putem sa aratam ca exista vreo schimbare majora in gradul de autonomie pe care femeile il au in aceste relatii. Dimpotriva, aceste “trucuri tehnologice” rapide au eliberat barbatii de responsabilitatea lor in ceea ce priveste consecinta relatiilor sexuale si au impus femeilor un nou mod de a fi controlate de catre ceilalti, o noua heteronomie [= "principiu potrivit caruia vointa subiectului nu are in sine ratiunea propriei actiuni, ci o deriva din ratiuni externe" - Marele Dictionar de Neologisme]. Astfel se instaleaza o dominatie a laboratoarelor farmaceutice, a expertilor medicali ai Statului si a barbatilor care asteapta ca femeile sa fie mereu disponibile pentru ei.

Maria Mies & Vandana Shiva – “Ecoféminisme”

Editions L’Harmatan

… 87.900, 87.901

Pentru seminarul de teoria discursului pe care l-am facut in timpul semestrului Erasmus, trebuia sa analizez tipurile de argumente din mai multe texte pe aceeasi tema (o tema controversata, ca sa se poata polemiza pe marginea ei) si toata chestiunea sa se finalizeze cu o lucrare de vreo 8 pagini despre argumentare.

90.567, 90.568, 90.569…

Din (ne)fericire, am ales o tema care m-a distras de la argumentare si m-a facut sa ma gandesc bine de tot la ceva ce se intampla tot timpul in jurul nostru: avortul. E trecut de ora 16:00 cand scriu aceste randuri si cred ca cea mai mare parte dintre cele aproximativ 120.000 de avorturi programate astazi peste tot in lume s-au produs deja.

Anual, in lume se fac intre 35.000.000 si 55.000.000 de avorturi provocate, mai mult sau mai putin legal, in perioade ale sarcinii mai mult sau mai putin riscante. In majoritatea tarilor dezvoltate sau in curs de dezvoltare avortul este interzis prin lege, dupa a treia luna de sarcina (cu variatii de la tara la tara). Sunt si state (El Salvador sau Chile) care interzic avortul, indiferent de circumstante. Curtea Constitutionala din Columbia a decis de curand legalizarea partiala a avortului, adica numai in cazurile de viol, incest sau atunci cand viata mamei este pusa in pericol. Din aceasta cauza, societatea columbiana este segregata de polemici violente.

92.345, 92.346, 92.347, 92.348…

Pe final, sa definim sumar conceptul: Un avort reprezinta terminarea sarcinii prin orice mijloace, inainte ca fatul sa fie suficient de dezvoltat pentru a supravietui. Definitia data de OMS este limitata la terminarea sarcinii inainte de 22 saptamani de gestatie, calculata in functie de data primei zile a ultimei menstruatii si expulzarea unui fat care cantareste 500 g. (dr. Iulia Baltes – www.topsanatate.ro)

Nu sper sa obtin rezultate fabuloase scriind in acest blog, ci numai sa strang la un loc informatii pe care le gasesc la randu-mi, si care sa actioneze in directia de a evidentia riscurile si greutatile, neplacerile si… in ultima instanta… nefericirile create de o astfel de decizie.

95.600, 95.601, 95.602… pana diseara mai e timp…